Pages

Subscribe:

Labels

28 December 2010

...and those who don't.



There are only 10 types of people in the world : those who understand binary, and those who don't.


Pornind de la aceasta glumita matematica mi-am dat seama ca asa este de fapt, oamenii se impart in doua categorii: cei care au tot ce e necesar si fac orice sa joace pana la capat si cei care nu. Interesant e cand cei din urma incearca sa devina cei dintai. Din pacate pe parcurs acestia se tradeaza fie ca uita regulile jocului, fie ca joaca prost, fie ca..sunt dubiosi (nu am o explicatie concreta si cred ca nici cuvintele nu ma ajuta azi, dar eu stiu ce vreau sa spun :) ).


Inca o data ajung la ceva despre care am mai scris pe blog si anume la asteptari. Nu, nu, nu, nu e bine sa ai asteptari, iar asta pentru ca vei avea senzatia ca iti pica cerul in cap in momentul cand asteptarile tale sunt facute ghem si aruncate la cos, astfel mai punctand o bila neagra pe tabela de marcaj.


Totusi nu pot sa nu ma intreb "de ce?"; eu prin sinea mea sunt o peroana care pun intrebari, multe intrebari, iar "de ce" e una dintre preferatele mele. In prima faza incerci sa le gasesti acestor oameni din a doua categorie tot felul de scuze, dar asta doar din dorinta de a nu sterge cu ei pe jos din prima si de a nu avea senzatia ca istoria se rescrie la infinit (uitand evident povestea cu lupul si naravul). Cu toate aste nu poti sa nu iti pui intrebarea fatidica. Sa fie oare cerintele prea mari, standardele prea inalte, ideile prea vadit expuse, gandurile prea sincere? Nu..de fapt asteptarile din paragraful anterior sunt de vina si pana la urma nu trebuie sa uiti niciodata ca "de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere" :)


Jocul nu e pentru "toti muritorii de rand".

E-mail


Azi am primit cel mai frumos e-mail:

my dear andreea,smile less,laugh more, think less, act more ,stay less, jump more. kiss less, love more. one day, all your wishes will come true, and you will laugh act jump love more than you are smiling thinking stay kiss today. with all my heart and all my love and all my support i will help you succed.

17 December 2010

Marius si Livada cu mere de aur

A trecut ceva vreme de cand am auzit aceast "basm", dar inca este de actualitate si inca mai face senzatie.

Se facea ca intr-o tara uitata de lume traia o Caprioara blanda cu o blanita maro de care era foarte mandra. Si Caprioara cu ochii umezi isi ducea viata intr-un mod foarte plictisitor. Era simultan fericita si nefericita. Era fericita ca iubea, dar era nefericita pentru ca iubirea acesta nu ii era impartasita asa cum si-ar fi dorit. De fiecare data cand il vedea pe Praslea trecand isi intorcea capul mic si gratios sa il urmareasca cu privirea.

Si pentru ca iubirea ei era atat de puternica Caprioara ajungea sa viseze la viata perfecta pe care si-o dorea alaturi de Praslea. Intr-o noapte se facea ca ea si cu Praslea stateau intr-o Livada cu Mere de Aur. Si livada era frumos inflorita si totul era feeric. Iar atunci Caprioarea, euforica ii spune lui Praslea:

- As vrea sa traim toata viata in Livada aceasta cu Mere de Aur!
Praslea, mai pragmatic din fire o intreaba:
- Dar cu ce o sa traim aici, in aceasta Livada?
- O sa traim cu Dragoste si cu Mere! Da, cu Mere si cu Iubirea noastra o sa supravietuim! a venit raspunsul "intelept" al Caprioarei.

Iar in acest moment visul s-a destramat, pentru ca Praslea a izbucnit intr-un ras isteric la auzul vorbelor Caprioarei.

Acum Caprioara a ramas doar cu o amintire: "Daaa, asa, iubeste-ma!"

---

Care este "punctul tau de vedere"? :)


08 December 2010

Oamenii in cadrul lor natural



De curand au ajuns la urechile mele diferite vesti care imi demonstreaza inca o data cat de "ciudata" e natura umana.

Presupunad ca exista un grup de prieteni, care a rezistat eroic fiind chiar invidiati de alte personaje ce nu au reusit sa se puna in fata trecerii timpului si sa tina stransa legatura, chiar daca la inceput isi jurau prietenie eterna..in fine. Iar acest grup a fost intotdeuna special pentru ca membrii lui au fost foarte deschisi unul cu celalalt, si-au permis unul altuia aproape orice, au acceptat chiar si diferite "combinari" in cadrul membrilor..asta poate si din cauza backgroundului matematic din care provenau cu totii. :)
Bineinteles ca in urma acestor combinari au aparut si mici probleme, invidii, dar timpul le-a rezolvat pe toate.

De curand o noua permutare s-a produs, iar spre uimirea mea, aceasta permutare a creat mai multe valuri decat trebuia, avand in vedere ca acum cativa ani lucrurile erau mult mai simple si nu erau atat de "grav" privite. Banuiesc ca unul dintre motivele ce poate pleda pentru aceasta gravitate este ca sunt implicate "sentimente". Povestea e mai complexa, dar nu vreau sa o expun pentru ca se cunoaste mult prea bine.

Vreau doar sa spun ce am inteles eu, care sunt concluziile mele si de ce cred ca natura umana e foarte ciudata. Mie mi s-a demonstrat de foarte multe ori ca nu poti avea incredere nici in tine si ca exista situatii in care te poti regasi prin care nu ai crezut vreodata ca vei putea trece, iar daca cineva ti-ar fi spus dinainte ca asa se va intampla il considerai nebun.

Astfel:

Nu inteleg..de ce sa condamni un om pentru ca actioneaza in urma unui impuls de moment? Se spune ca e mai bine sa iti para rau de un lucru ca l-ai facut, decat ca nu l-ai facut.

Nu inteleg..de ce sa condamni un intreg grup la scindare cand tu nu poti sa accepti modul oarecum firesc de evolutie a lucrurilor. Omenii se schimba, actiunile lor se schimba.

Nu inteleg..de ce nu te poti pune in locul omului de care tu afirmi ca a gresit si sa vezi cum ai fi actionat tu, dar sa fii si sincer.

Nu inteleg..de ce trebuie sa existe secrete (ce pana acum nu existau) si situatii mascate care sa voaleze adevarul, adevar pe care de fapt toti ar trebui sa il stie, astfel putand sa judece corect.

Sunt convinsa ca in povestea asta fiecare personaj are un rol important si chiar parte din vina - fie un comportament inadecvat, fie o impulsivitate dusa la extrem, fie nestiinta expunerii unei situatii etc etc.

Dar cel mai important lucru care nu trebuie uitat vreodata este ca totul se intampla cu un motiv pe lumea asta, ca totul are o finalitate.
Si nu trebuie sa existe orgolii sau actiuni si decizii luate pe baza propriului ego pentru ca astea nu aduc nimic bun. Poate pe moment par solutiile cele mai bune, dar oare nu trebuie sa gandim in perspectiva?