Pages

Subscribe:

Labels

31 May 2009

Never-ending Cartoons

De mult nu am mai scris despre personajele mele de desene animate. Nu din cauza ca nu ar mai fii la fel de interesante sau ca nu au fost creionate noi episoade din ce in ce mai incitante, cred ca din cauza ca m-au enervat.

Intre timp am inceput sa le redescoper si pentru ca un curand va mai urma un bal la care toata lumea buna va fi invitata trebuie sa am grija putin de ei.

Prima oara o scurta recapitulare:

Mickey Mouse e din sticla.
Tom e un personaj complex si interesant
Pluto. Tace si face.
nepotii lui Donald Duck (Huey, Dewey, Louey) sunt tot mai destepti pe zi ce trece
Johnny Bravo isi admira parul in oglinda
Alba ca Zapada e pritena foarte buna atat cu Johnny Bravo cat si cu Pinnochio
Piticul Principal

Cam acestea erau persoanajele de pana acum.
si acum noul script...

In ultima vreme niste universuri s-au scindat intr-unul bun si in altul mai putin bun, dar acest lucru difera foarte mult din ce parte a barcii vezi apa. Nu ca nu ar fii aceeasi apa doar ca intr-o parte e mai adanca, in alta mai limpede...asa zic unii si altii.

Tom e tot mai increzator in fortele propri si e convins ca a sosit, in sfarsit, acel moment cand Jerry nu va mai avea unde sa fuga si sa scape. Intr-un fel e bine asa, doar ca neprevazutul apare dupa fiecare colt. Cu toate astea umbrele indoielii nu ii dau pace pentru ca tot mai mult se invart in jurul lui personaje cu obiceiuri contagioase. Cred ca stie ca bariera intre, hai sa le zicem "bun" si "rau", e insesizabila uneori doar ca nu stiu daca vrea sa si accepte acest lucru.

De ceva timp i-am descoperit si pe 2 Stupid Dogs. Prieteni buni, mai ales cand e vorba de cate o "nazbatie" sau o distractie..dar in final cred ca fiecare urmareste sa nu isi dea seama celalalt ce urmareste de fapt..(e cam greu de exprimat in cuvinte).

Dexter e tot mai inovativ, vine cu idei stralucite, rezolvari ale problemelor existentiale. Pare atat de prins in lumea lui de laborator si pare sa ii priveasca pe toti din jurul lui ca pe niste experimente, iar pe lista lui de distractii apar tot experimente si din cand in cand mai pune "checked";"checked". Spre eosebire de alte situatii nu e DeeDee cea care apasa pe butonul gresit, cateodata chiar el este clumsy, dar le intoarce in asa fel incat nici nu s-ar fi intamplat nepotrivirea.


to be continued

Duminica

Acum zece minute am intrat in cafenea. Toata ziua a fost foarte ok. O duminica altfel decat celelalte. Dar cand am intrat m-a lovit ceva. Acel straniu sentiment ca e acolo. Dar nu era, stiam ca nu e. Nu avea cum. Cu toate astea am verificat toate incaperile. Inconstient simteam nevoia sa verific.
Si acum stau si simt cum ma doare sufletul. Ma doare fara un motiv anume, ma doare fara sa imi doresc si e atat de greu. Chiar si in voce mi se simtea dezamagirea. Si cu fiecare cuvant pe care il rosteam simtem cum mintea mi se inunda, cum nu imi puteam controla atentia. Am plecat repede. Nu vroiam sa mi las sufeltul descoperit in fata celorlati, as fi fost mult prea vulnerabila.

30 May 2009

Un cadou

Mi-am dat seama ca fericirea acestei vieti vine din lucrurile marunte.
Bucuria pe care o simt atunci cand reusesc sa ii fac pe oamenii din jurul meu sa se bucure nu se compara cu nimic. Niciodata nu simt o implinire mai mare, iar sufletul meu e cu adevarat multumit. Zambetul din ochii omenilor ma face sa imi dau seama de intensitatea fericirii si atunci pot sa fiu si eu fericita.

Am facut un cadou. De cand l-am cumparat pana cand a ajuns in mainile destinatarului mi-a fost teama; teama ca nu o sa ii placa, ca nu am ales modelul potrivit; ca nu e genul lui si multe altele. Cand am vazut sclipirea din ochii lui mi-am dat seama ca am facut alegerea corecta si asta a fost mult mai important pentru mine. M-am simtit usurata si fericita pentru fericirea privirii lui. Am inteles, in sfarsit.

29 May 2009

All i want

Un petec de hartie colorata

Panglica aurie se desfacea usor. Hartia aveo o culoare pretioasa la fel cu bombonanele fondante scumpe. Spatiul acoperit de hartie nu era foarte mare, dar era perfect pentru ce se afla in interior. Forma, jocul de culori, sclipirile faceau ca punguta sa para foarte pretioasa. Atent lucrata, ingrijita pana la ultimul detaliu, chair si mica felicitare prinsa de panglica o faceau atat de speciala. Parca nu mai era o simpla punga pentru un cadou, parea sa fie un cadou in sine. Langa statea un plic sidefat in care erau toate cuvintele frumoase, emotiile aniversarii, visele si dorintele. Chiar si cartonul pe care acestea erau asternute parea ireal prin culoare, sclipire, forma literelor, modelul marginilor.

Atentia la alegerea detaliilor e foarte importanta, pentru ca doar acestea pot face cu adevarat diferenta.


28 May 2009

Vitrina

Vitrina m-a atras sa intru. Era ceva frumos lipit pe ea. Nu ma interesa nimic in mod special. M-am indreptat spre ceea ce stiam deja. Nu ma interesau noutatile.

Fiecare are povestea lui si de fiecare data simt ca retriesc primul contact. Intotdeauna intensitatea e aceasi.
Nu am putut sa rezist si am luat putin cu mine cand am iesit.

Iar acum simt doar saruturile lui pe incheietura mainii mele; si emotia e la fel, si gandurile sunt aceleasi. Si e atat de aproape totul si totusi atat de departe. Dar ce ma bucura cel mai mult este ca exista.
De acum voi pastra doar lucrurile si emotiile frumoase, doar ele ma mai bucura atat de mult.

Ceea ce am luat cu mine a fost o picatura de parfum..

27 May 2009

Detaliu

I'm in love with details as the little things that make me crazy, like the thought of you touching my skin..

25 May 2009

Acest articol este pentru EL

..cand m-am reintors in acele locuri, doar senzatia pe care o traisem cu cativa ani in urma o simteam. toate amintirile amestecate cu parfumul primaverii imi vedeau in minte si peisajul ma transpunea in timpul in care am fost pentru prima data acolo.

am revazut cladirile si curtea unde ne-am cunoscut, sala in care ne facem poze la seminarii, restaurantul unde luam micul dejun impreuna, camera in care am stat intinsi in pat, dar cel mai mult mi-a placut sa revad dealul pe care am urcat amandoi. e singurul loc ce a ramas neschimbat, neatins de trecerea vremii; parca iarba era aceeasi, si copacii si mirosul pamantului, si culoare vie a naturii, chiar si insectele mi s-au parut aceleasi. era dealul pe care am urcat intr-o pauza, am stat intinsi in iarba, s-a jucat in parul meu, am ras, am povestit atat de multe cu toate ca eram doi necunoscuti. ne stiam de cateva zile doar. imi amintesc toate cuvintele frumoase, gesturile, povestile noastre pe care le-am pastrat atat de temeinic in cutiuta mea speciala si care imi sunt acum atat de dragi.

asteptam orice moment sa il vad, sa vorbim, iar momentul cand ne-am despartit a fost destul de dificil, pentru ca, fara sa imi dau seama, fara sa stiu ce inseamna, ma indragostisem..sau cel putin asa cred acum.

de atunci nu ne-am mai vazut. deloc. niciodata, dar comunicam si asta ma face sa iubesc si mai mult acele amintiri.

de accea acest articol il dedic lui. cel care stie unde este pe harta Cheile Gradistei si insemana ceva pentru el acest loc, cel care a vandut un CD-rom din cauza unui numar de telefon, cel care m-a facut sa imi placa Issey Miyake, cel care cand asculta Eros Ramazzotii se gandeste la mine (..sper)..si multe altele.

si il mai dedic lui pentru ca este un om dedicat oamenilor din jurul lui, si asta e un lucru mare..

23 May 2009

O stea

if the stars are falling from the sky, would you pick them up?
if the diamonds are falling on the floor, would you pick them up?

if i'm falling in love with you, would you pick me up?



de fiecare data cand vezi o stea cazatoare trebuie sa stii ca ea nu a murit ..ci dimpotriva s-a mutat pe un alt cer...va fii o stea ce va straluci undeva departe..pe cerul altcuiva..

in urma ei va ramane doar o pulbere, fina, luminoasa, magica ce are puterea de a readuce pentru cateva clipe imaginea stelei stralucind pe cerul tau, de fiecare data cand deschizi cutiuta in care o pastrezi..


22 May 2009

Google versus Gugle

e fenomenal..tot ce mi-am dorit vreodata :))

mi-a inveselit ziua instantaneu

http://www.gugle.illegal.ro/

20 May 2009

O poveste

Every mistake I've ever made Has been rehashed and then replayed

a ramas din mine doar povestea mea..

Cred ca adevarata poveste a inceput doar cand am gresit pentru prima oara si nu am regretat nimic. Nici nu m-a durut, nici nu am avut vreun regret..am simtit doar bucurie si ce inseamna cu adevarat "free will". Intitial cred ca o faceam inconstient, din dorinta de a-mi demonstra mie, ca pot mai mult, ca pot sa am tot ce imi doresc, ca nimic nu imi sta in cale, ca pot sa imi intrec limitele si principiile. Si imi placea pentru ca reuseam, si imi iesea atat de bine. Uneori eram invidiata, alteori judecata dar niciodata nu m-a interesat.
Vorbesc la trecut pentru ca in ultimul timp constientizez, dar nu vreau sa ma schimb. Nu am de ce inca. Nu am o motivatie precisa, un imbold si nici macar o persoana care sa ma determine. Imi plac greselile mele, mai ales cele ce imi provoaca stari de exaltare. De fapt, daca ma gandesc bine nu sunt doar greseli, le spun asa pentru ca asta e numele lor in limbajul celor multi, ce nu pot gandi out of the box, ce sunt mult prea traditionali, ce nu pot scapa de lesa principiilor sanatoase.

1) Imi place sa ma joc cu mintea celor din jur; e un exercitiu; imi place sa creez dubii, iar acolo unde apare si cea mai fina umbra de indoiala apare jocul, jocul cu gandul, cu focul, cu privirea, cu neprevazutul.

2) Imi place huntingul. E mult mai incitant decat prada. Urmarirea, aruncarea momelii, fixarea tintei si...Bhuff!..a picat; si atat; m-am plictisit deja

3) Traiesc in universuri paralele. De fiecare data am toate mastile la mine pentru a putea disimula cat mai bine, pentru a putea fi cat mai maleabila lumilor pe care singura mi le-am creat

4) Imi plac lucrurile interzise, oamenii ce apartin altor oameni, ideile extravagante, situatile riscante, otrava buzelor lui, viteza masinii

Cam asa suna greselile mele pentru care multi ma judeca. Multi nu ma cunosc cu adevarat. Vad doar masca ce e construita exact pentru ei.
Unii imi spun ca sunt oportunista, sau ca as fii in stare de orice pentru a obtine ce imi doresc, dar, ei nu stiu ca de fapt asa imi doresc sa fiu in fata lor. De fiecare data le zambesc si le dau dreptate. Imi spun ca sunt ironica.

Povestea mea a inceput cu dorinta de a demonstra unora si altora ca sunt altfel. Am reusit, dar nu am ales persoanele potrivite.
A fost o vreme cand as fi facut orice pentru cineva, dar m-am vindecat, de fapt trebuie sa fac orice pentru mine. M-au durut multe lucruri, multe minciuni pe care le-am crezut cu toate ca stiam ca sunt minciuni.
M-am indragostit de un om sofisticat de perfect, si acum imi amintesc primul parfum ce m-a legat de el. Dar el e "chimistul".

Acum sunt indragostita de mine dar si de obsesiile mele mele, dar in alt fel. In felul in care mi-as dori sa fac o combinatie. Cei 4 C sunt reteta plus tot ceea ce sunt eu.
Pe toti ii apereciez la fel pentru felul in care ma privesc, imi vorbesc, imi dau sfaturi, pentru felul in care ii am langa mine. Fiecare are o calitate dar si un defect definitoriu. Tocmai de asta imi plac atat de mult. Cred ca gemenii "din mine" isi lasa mari amprente asupra modului meu de a privi, interpreta si analiza lucrurile, de a lua decizii, de a iubii contradictiile. De asta imi e atat de greu sa ma hotarasc.


Cam asa sunt eu..poate cu prea multe substraturi, dar e mai incitant..

Povestea si gustul mirosului

Mai demult, intr-o seara cu multe evenimente agitate ce mi-au facut graficul pulsului sa semene cu Valurile Elliot, mi-am dat seama cat de exagerata sunt uneori si cat de rea sunt cu anumiti oameni. In urmatorele cateva minute s-au desfasurat in fata ochilor mei imagini de tot felul, amestecate cu aminitiri, reflectii, actiuni si reactiuni.

M-am trezit brusc la realitate cand un parfum a facut dinou ca pulsul sa imi creasca ametitor. Mi-a fost teama sa ma intorc sa vad cine a trecut pe langa mine pentru a nu pierde mirosul ce a trezit in mine alte amintiri si din frica de a regasi o persoana total nepotrivita. Din totdeauna mirosul a fost pentru mine cel mai perfect si eficace stimulent. Toate mirosurile si parfumurile au culoare, gust si sunet. Altfel nu le pot percepe, nu le pot descrie. De fiecare data un parfum imi poate dezvalui si imi poate readuce in minte cele mai multe informatii si amintiri. Chiar si propriile mele parfumuri (pe care le-am folosit sau inca le folosesc) au o poveste. Povestea locului in care le-am purtat prima oara, povestea locurilor de unde le-am cumpart sau povestea persoanelor care le poarta.

Parfumul lui - povestea unei simfonii dulci amarui
Parfumul ei - povestea unei vieti duplicitare
Parfumul din masina lui - povestea unei aventuri

Parfumul lui (C1) - povestea locului in care as vrea sa fiu intotdeauna
Parfumul lui (C2) - gustul diversitatii si a dezlantuirii de standarde
Parfumul lui (C3) - povestea unor priviri furate
Parfumul lui (C4) - povestea succesului

Parfumul din masina mea - simtul libertatii

Parfumul meu - one of a kind

18 May 2009

Doar la asta ma gandesc

ANALIZa TEHNICa sI FUNDAMENTALa LA SOCIETatILE DE INVESTItII FINANCIARE COTATE LA BVB


//

?

Am primit un "cadou" de la TiBi
1. Care e singurul lucru pe care nu ai vrea sa-l schimbi niciodata la tine?
Sanii :):)
2. Primul film care iti vine in minte acum?
Cruel Intentions
3. Ce ai desenat ultima oara? (pe hartie)
o sageata
4. De cate ori ai spus “Te urasc”?
De cateva ori..nu am numarat
5. Cu ce personaj din literatura te identifici?
?Margareta?.."Maestrul si Margareta"
6. Cat de bine te intelegi cu tine?
excelent
7. Daca ar fi sa scrii o carte, ce titlu ar avea?
Scopul scuza mijloacele
8. Descrie in 3 cuvinte o persoana draga tie:
perfecta, perfecta, perfecta
9. Continua propozitia: Azi, inca adormita, am visat la … ce frumos e la Paris

16 May 2009

Probleme existentiale

intr-una din serile trecute dezbateam problemele mele existentiale, de fapt nu sunt chiar ale mele..sunt niste intrebari, teme la care mi-as dori un raspuns plauzibil si pentru mine

1) evolutionism sau creationism

2) a ajuns omul sau nu pe luna?

3) pedeapsa cu moartea - greseala suprema sau solutie?

4) legalizarea prostitutiei - afacere sau degradare a femeii?

off..si mai sunt atatea..

Lie or Die

daca e ceva ce urasc in lumea asta cel mai mult e minciuna, nici oportunismul, pentru ca il practice uneori, nici manipularea, pentru ca imi place, nici prostia, pentru ca e pe toate gardurile si am invatat sa o ignor...ci miniuna, miciuna pura, minciuna fara scrupule, minciuna in fata.

nu de mult mi-am dat seama ca un om pe care il cunosteam a facut o pasiune, ca sa nu ii spun boala, din a mintii..la inceput nu era deranjant, era chiar distrctiv, dar problema a inceput cand minciunile lui gogomanistice au inceput sa aibe legatura cu mine. mai trist e ca nici cand e pus in fata faptului nu are puterea sa recunoasca si sa isi ceara, poate, scuze..da, stiu..cer eu prea mult. frapant e si faptul ca, convocat la o discutie despre minciuna, se comporta foarte rational, dand senzatia ca e un adevarat om matur, dar de fapt e un copil ce se ineaca in propriile fantezii, minciuni si explicatii. intrebarea e: de ce o face? de ce? oare pentru ca e complexat? nu s-ar zice..cred ca vrea sa para ceea ce nu este,vorba vorbei: "nimic nu este ceea ce pare"..sau poate s-a uitat prea mult la matrix, dar nu isi cunoaste limitele si nu stie sa fie un actor bun. e trist, dar pentru mine a devenit un om josnic. nici cand se va vindeca nu voi putea sa il privesc altfel.

My way

mi-am creat un pattern. nu stiu de ce. dar imi dau seama ca il urmaresc chiar si inconstient. nu ma refer doar la o anumita directie, in toate, personale, profesionale, sentimentale, distractive..in orice..

merg in aceleasi locuri, consum aceleasi lucruri, ma vad cu aceeasi oameni, am aceleasi activitati. pare rutina..deocamdata nu mi se pare. dar ma mir de mine, pentru ca, multumesc lui dumnezeu, iubesc diversitatea si o accept mai presus de orice uneori. setea de cunoastere e prea mare ca sa existe ceva ce sa imi puna bete in roate.

cu toate astea la o analiza intrinseca imi dau seama ca de fiecare data reiau acelasi ciclu, de exemplu incep sa cred ca sunt urmatita de o litera "C" sau ca doar anumiti oameni ce corespund astrogramei mele ma pot intelege. nu sunt o fana a zodiilor, dar incep sa cred in influenta lor. iar cercul asta de intamplari, situatii, oameni se invart in jurul meu.

in schimb ma enerveaza situatiile cand repet acelesi greseli cu alti oameni, parca nu m-am dat destul cu capul o data, mai vreau; asta se intampla mai ales in relatiile personale pe care le am cu diferiti oameni. dar chiar si daca gresesc se pare ca imi revin foarte repede..ca sa adaug inca replica din filmul meu preferat:
God forbid I exude confidence and enjoy sex.

13 May 2009

M I S S

imi place sa ma descopar pe mine citind blogul unei alte persoanel.l-am descoperit intamplator, dar il citesc foarte des..pentru ca acolo sunt eu, cumva, descrisa, acolo sunt eu altfel, asa cum putin stiu. ma regasesc atat de mult...si pe de o parte mi-as dori sa pot sa fiu atat de volubila in ceea ce scriu, dar nu pot..si nu pot sa explic..

asa ca, nu-mi ramane decat sa citez

"Al naibii de atragator, mi’e drag.Poate mult prea drag decat ar trebui.Nu ma gandeam niciodata ca voi ajunge sa ma simt atat de atrasa de cineva ca el.Adica mai in varsta ca mine.Muuult mai in varsta.Si totusi, e foarte sexy, intr’un fel foarte natural.Probabil e acea incredere in sine si experienta de viata.Totul la el e rafinat.O aventura.O voce grava, un accent deosebit, un mod de a ma supune.Lui, bineinteles.Cu tot corpul, cu toata inima, ma las cucerita.Totul se petrece la un alt nivel, mai matur, mai rasat.Si imi place.Are grija de mine, iar felul in care imi pronunta numele ma face sa tremur.Si sa ma gandesc doar la el.Chiar si atunci cand discutam despre orientarea politica, tot nu ma pot concentra.Ma gandesc la sex, la sex cu el.Asta citeste in privirea mea.Asta vreau sa citesc in privirea lui.Cum naiba sa ma abtin?Cum naiba sa nu tremur cand ma atinge?Si accentul ala …motiv sa juisez instantaneu.Felul in care conduce, foarte concentrat dar capabil in acelasi timp sa faca alte o suta de lucruri, felul in care merge, cu pasi apasati, felul in care …face toate acele chestii minunate.Cel mai dur om de afaceri de la 09 la 17 si cel mai senzual barbat in afara orelor de program.Cu cat scriu mai mult, cu atat imi ramane mai mult de povestit despre el.E fascinant, din orice pozitie l’as privi.De jos in sus imi place cel mai mult … to be continued"


---


"Putin melancolica, incerc astazi sa gasesc solutii pentru intrebari care, uneori, ma conditioneaza.Imi conditioneaza dezvoltarea intelectuala.

Am posibilitatea sa imi reevaluez scopurile si sa le valorific spre o alta orientare.Sau pur si simplu sa le inlocuiesc cu unele noi, logice, plauzibile si mult mai satisfacatoare.



Ma multumesc sa gasesc noi oportunitati in idealurile deja alese, deja impuse.Uneori, ma mai intorc in timp sa vad de unde a inceput totul.



De la un vis, de la o dorinta, de la o discutie purtata dupa miezul noptii, intre doi straini, pe messenger.Ma contraziceai mereu doar de dragul conversatiei.Iti exersai replicile acide la fiecare 20 de secunde.Pentru amorul artei, desigur.Si totusi, iti eram apropiata.Confidenta, amica, si atat.A fost destul pentru mine.



Ma simteam ca o pustoaica atunci cand primeam mesaje de la tine.Trezeai in mine cele mai frumoase senzatii, ma antrenai intr’un joc al iluziilor aproape perfect.Aproape perfect, deoarece vraja se termina odata cu rasaritul soarelui.Sirul mesajelor inceta.Dar adormeam fericita, cu tine in gand, constienta insa de faptul ca nimic din ce visam amandoi nu putea fi transpus in realitate.Asteptam cu sufletul la gura urmatorul mesaj pentru a incepe din nou jocul, muream de curiozitate sa aflu ce motiv vei mai gasi ca sa ma tii in suspans si sa ma provoci sa te descopar, sa iti descopar cele mai ascunse secrete.Stiam cateva lucruri unul despre altul de la prieteni comuni, dar fiecare zi aducea la iveala noi si noi chestii.



Totusi, nu am fost in stare de mai mult.Nu am putut sa daram zidul de aparare pe care l’ai construit in jurul tau.Esingurul meu regret, singura mea frustrare.Care, spre disperarea mea, persista si la 2500 de kilometri distanta de tine.Si ma urmareste in noptile in care te visez, te vad langa mine,dar ma trezesc singura, infrigurata si cu perna uda de lacrimi.Sunt lacrimi de neputinta, sunt lacrimi de disperare, de dor.Dor de ceva ce nu mi’a fost sortit, de ceva ce acum apartine unei alte femei.Si nu pot sa nu ma intreb de ce?



Pana acum, evident ca nu am gasit un raspuns multumitor, dar timpul e de partea mea.Am la dispozitie zile, ore, minute si secunde ca sa te inteleg.Am tratate de psihologie langa pat si nenumarate cursuri de psihanaliza.Asta ca sa ma inteleg.Sa stiu de ce dureaza atat de mult sa:”trec peste”.

Sa trec peste un tip care a refuzat.Sa intre in viata mea."


http://misscinnamon.wordpress.com/